TEODOR VASILIU

Nu ştiu, dar bănuiesc, ce le recomandă pe unele fătuci paraşutate (oh, ce cuvânt potrivit!) peste noapte în nişte funcţii publice mai mari decât le duce capul. Îmi vin în minte celebrele vorbe din vremea comunismului: „fie omul cât de prost, mintea-i vine după post!”. Doar că în vremea democraţiei originale, după ce ajunge în post, fătuca rămâne tot cu atâta minte cu câtă a venit.

De ceva vreme, am semnale că o numire pasională face valuri în cultura târgovişteană prin incultura fătucii, care, de-ar fi educată şi respectuoasă pe cât e de obraznică şi de tupeistă, ar fi un amestec suportabil de arivism politic. Când le văd pe unele fătuci de-astea introduse în funcţie, cică, să servească gusturile celor de deasupra lor, vă zic drept că mi se face dor de comunismul ăla mult înjurat. Măcar, pe vremea aia, le luau pe fătuci direct din secţiile de producţie, le îmbrăcau decent şi le învăţau să vorbească oamenilor, pe când acum pe astea zici că le-au luat din secţiile de reproducţie, le-au dezbrăcat de decenţă şi le-au asmuţit în funcţii peste oameni.

Uite-aşa am auzit că a ajuns în post şi o viceprimăgăriţă despre care am deja toate motivele să cred că gura târgului e bine informată. Zic unii, care ştiu ce zic, că o dragoste cu năbădăi i-a făcut cadou fătucii o ditai funcţia şi că de-aia îşi pune ea poalele-n cap, de-ai zice că e pe tarlaua protectorului.

Porecla nu i-am dat-o eu, dar i se potriveşte. Nu şi funcţia, din care sper să zboare curând păsărica asta nevrotică. Pentru că pamfletul e pamflet, vorba lui Arghezi, şi nu-l explici aşa cum nu explici nici bancurile, mă folosesc de prilej să-i dedic romanţa care i se potriveşte: „Păsărică, mută-ţi cuibul şi te du!”. Completez eu: păsărică, te du, la munca pe care-o ştii tu!

P.S. Sper să mă scutească protectorul viceprimăgăriţei, care-i cântă serenade sub balcoane, de plăcerea gazetărească de a-i mai consacra şi alte pamflete!