dr. DAN LUCA

Vorbim mult despre alegerile europene din 2014, dar nu insistăm suficient, părerea mea, pe ce înseamnă acest scrutin pentru cei 500 de milioane de cetăţeni ai UE. Ei sunt cei care trebuie să înţeleagă importanţa rolul lor, ca alegători, în definirea viitorului blocului comunitar. Criticii şi susţinătorii Uniunii Europene sunt de acord cu faptul că trebuie să se lucreze la creşterea gradul de democraţie pe măsură ce influenţa asupra vieţii de zi cu zi a simplului cetaţean creşte.

După cum se discută la nivel european, înainte de Europarlamentarele programate pentru anul următor, ar trebui să se cunoască numele candidaţilor propuşi de fiecare partid care urmează să îl înlocuiască pe José Manule Barroso, ce îşi va încheia mandatul în octombrie 2014.

Exemplul dat recent de publicaţia britanică Wall Street Journal este foarte util în a înţelege mecanismul - „În acest fel, mulţi alegători europeni vor vota ştiind că, dacă formaţiunea lor favorită va câştiga cele mai multe mandate în Parlamentul European, atunci personalitatea nominalizată de aceasta va fi viitorul preşedinte al Comisiei.

Un alegător al Partidului Laburist din Marea Britanie ar şti astfel că dacă grupul socialist va câştiga cele mai mare număr de locuri atunci, de exemplu, Martin Schulz, actualul preşedinte al Parlamentului European şi cel nominalizat de socialiştii europeni, va deveni viitorul şef al Comisiei Europene”. După cum ati văzut, controversele există şi de această dată în dezbaterile europene, inclusiv din partea proeuropenilor. Sistemul este foarte complex şi din păcate, incorect comunicat creează confuzii şi nesiguranţă.

Uniunea Europeană, sui generis, se confruntă cu o necesitate a îmbunătăţirii mecanismelor eficiente şi democratice de implicare şi selecţie a liderilor. Există o nevoie de îmbunătăţire atât a strategiilor de coordonare inter-instituţionale, cât şi de o „re-configurare” a discursului politic. Trebuie schimbat mult şi rapid, asta desigur dacă trecem de la turaţia de tip „Europă a elitelor” la una de tip „Europa cetăţenilor”.

Cetăţenii din toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să vadă mai clar platformele politice la nivel european şi astfel să aibă o oportunitate mai bună să-şi exprime opţiunea (votul) între Stânga Europeană şi Dreapta Europeană, într-o manieră din ce în ce mai democratică.

De câţiva ani, Obama a devenit idolul politicienilor, brandul politic cel mai cunoscut, chiar şi în Uniunea Europeană. Preşedintele american are merite deosebite, dar şi un sistem care l-a „inventat”. Obama este un produs al sistemului american, aşa cum vom avea alţi lideri americani aleşi cel puţin o dată la 8 ani. Alegerile primare i-au dat posibilitatea liderului american în a se afirma, nu o campanie de două luni, survenită după nominalizarea de către Partidul Democrat ca şi candidat oficial la funcţia supremă în Stat.

Specialiştii au început să admită faptul că succesul integrării europene impune mai mult decât implementarea unor instituţii eficiente şi armonizarea politicilor la nivel naţional cu cel european. E nevoie în egală măsură de respectarea principiilor democraţiei la nivel comunitar. Uniunea Europeană speră să îmbunătăţească participarea cetăţenilor pentru crearea unei democraţii supranaţionale, participarea activă a populaţiei fiind un factor cheie în acest mecanism.

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.