Emmanuel Macron, care a pierdut alegerile europene în Franţa şi ulterior a dizolvat parlamentul şi a convocat alegeri anticipate, este, în momentul de faţă, slăbit politic, atât la nivel european, cât şi naţional.

Ursula von der Leyen va obţine uşor nominalizarea de preşedinte a Comisiei Europene de către Consiliul European. Chiar şi un vot negativ francez nu contează, aici nu e ca la NATO cu unanimitate, ci e vot cu majoritate. Ne amintim că în 2014 Jean-Claude Juncker a avut două voturi împotriva sa, Marea Britanie şi Ungaria. Despre Spitzenkandidaten mai avem timp să vorbim în 2029. Pentru 2024 însă, zarurile au fost aruncate. Ursula von der Leyen a ieşit câştigătoare din alegerile europene.

Potrivit tratatului de la Lisabona, ţinând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei. Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun.

Dacă primul candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, propune, tot cu majoritate calificată, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură. Majoritate calificată înseamnă vot favorabil din partea a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE.

Cum se explică pierderile substanţiale suferite în noul Parlament European de grupurile Renew şi Verzi? Este vorba despre două situaţii diferite. La Verzi să ne amintim că era un altfel de moment în anul 2019, la precedentele alegeri europene. Erau manifestaţii de stradă, proteste, era o mişcare socială. Pandemia însă a schimbat această narativă. La liberali, s-a pierdut enorm în Franţa, o ţară care nu are tradiţii liberale. De aici şi scorul european modest.

La alegerile europene din România, lista comună PNL-PSD a obţinut în jur de 50% din voturi, dar sunt şi candidaţi ai extremei drepte intraţi în Parlamentul European. România aduce în Parlamentul European un număr considerabil de aleşi în cele mai mari două grupuri politice.

Potrivit ultimei proiecţii a Parlamentului European plecând de la rezultatele parţiale oficiale, S&D şi PPE ar urma să obţină câte 11 mandate în România. Acest lucru este bun pentru mişcarea pro-europeană, dar şi pentru ţara noastră. Prin acest rezultat avem pârghii bune pentru a ne promova dosarele strategice, necesare dezvoltării economice a României.

România arată bine la nivel european în urma alegerilor de duminică. Este a 6-a ţară ca număr de eurodeputaţi, peste 51% din populaţie a votat în alegerile europene. Eu zic să avem o şansă mare să dăm dovadă de maturitate şi să fim parte a puterii de decizie de la Bruxelles.