dr. DAN LUCA

Se discută mult în mediul european despre uniformizarea în viitor a sistemului de alegeri a eurodeputaţilor. În fiecare ţară avem liste electorale, fie naţionale sau regionale, însă, în unele ţări, precum Belgia şi Olanda, există posibilitatea ca alegătorul să dea şi un vot preferenţial unor candidaţi de pe listă.

Astfel candiţii aflaţi pe listele alegerilor europene derulează o campanie dinamică şi după nominalizare, nu doar până la nominalizarea de către partid în poziţii eligibile. În cadrul unei dezbateri ce a avut loc în aprilie la Bruxelles, care a abordat slaba implicare a tinerilor în politica UE, s-a pus problema cauzelor pentru care blocul format din cele 28 de ţări este neatractiv pentru tinerii alegători.

Lipsa de participare şi de reprezentare a tinerilor în politică şi la alegerile europene este una dintre rezultatele declinului statului bunăstării european, presiunea economică asupra serviciilor publice, concluzionându-se că lipsa de tineri de pe scena politică europeană este o „problemă gravă”. În prezent, Parlamentul European numără doar doi deputaţi europeni sub 30 de ani şi la ultimele alegeri europene din 2009 au ajuns doar 30% din tinerii europeni la urne.

László Andor, comisarul european responsabil cu ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, subliniază că „Viitorul este decis cu zeci de ani înainte, avem nevoie de a încuraja şi de informa tinerii cu privire la bugetul european, criza din zona euro, adâncirea pieţei unice”.

În scopul de a face politica europeană mai atrăgătoare, organizaţia de tineret a Partidului Popular European (PPE) a venit cu propuneri concrete, setate pentru a fi „discutate după alegeri”, a declarat preşedintele organizaţiei, Konstantinos Kyranakis. Propunerea lor, calificată drept o „iluzie”, de către comisarul UE, are ca scop simplificarea procesului de luare a deciziilor în UE, prin reducerea numărului de direcţii generale şi de potrivire a acestora cu comisiile parlamentare, ceea ce ar reduce numărul de funcţionari nealeşi.

Aşadar, dacă vrem să acordăm cu adevărat putere alegătorului, să îl motivăm să vină la vot şi să motivăm şi candidaţii să facă o campanie ca la carte, trebuie să schimbăm sistemul actual. Propunerea de a avea listă şi vot preferenţial la euroalegerile din 2019 devine o dezbatere reală. Şi o susţin din tot sufletul!

Această cale ar fi optimă pentru un popor atât de pasionat de politică, aşa cum este cel român. Democraţia modernă bate la uşa alegerilor europene româneşti, depinde numai de noi dacă avem înţelepciunea de a-i răspunde şi de a-i arăta ospitalitatea românească.