dr. DAN LUCA

Bruxelles-ul este, în opinia experţilor, cel mai mare pol de presă din lume, dacă luăm în considerare numărul de ziarişti care îşi desfăşoară activitatea în acest oraş. Nu mă refer aici la ziariştii belgieni, ci doar la cei care sunt în Bruxelles pentru a relata „dezvoltările comunitare”.

Treptat, profilul ziaristului acreditat la Bruxelles s-a schimbat. El devine acum expertul în problematica europeană, care află în timp util informaţia lansată de „piaţa bruxelleză”, dar şi o analizează, prezentând redactorilor din sediul central articole elaborate, personalizate pentru publicaţia care le-a solicitat serviciile. Populaţia dă semne de nemulţumire tot mai puternice faţă de alianţa tradiţională dintre tehnocraţi şi liderii politici, care o pun în faţa unor hotărâri deja luate.

Se manifestă un climat de profundă neîncredere reciprocă între clasa politică şi populaţie. E nevoie să învăţăm să luăm în considerare ceea ce este important, iar mediul politic şi cel administrativ să includă capitalul uman în ecuaţie. Se simte că presa europeană are din ce în ce mai mult în vedere această abordare globală. Mă bucur foarte mult că există interes din partea jurnaliştilor români pentru a afla cu adevărat ce se întâmplă în Bruxelles şi ce face România în afacerile europene.

De vreo 5 ani îmi face mare plăcere să prezint echipelor de ziarişti tainele Bruxelles-ului european şi le vorbesc în special despre cum se poziţionează sectorul de afaceri în dinamica legislativă. E clar că ai nevoie de o adevărată hartă a Bruxelles-ului european pentru a înţelege structurile emergente din capitala comunitară.

Corespondenţii de la Bruxelles încearcă să monitorizeze un sistem prin hăţişurile de informaţie instituţională şi non-instituţională. Desigur, frica de propagandă este uriaşă, iar presa începe să „sufle şi în iaurt”, plictisită de o informaţie tehnică, cu greutate digerată de specialişti, ce să mai vorbim de publicul larg.

„Săptămâna de Bruxelles” este importantă pentru a înţelege cum funcţionează la modul concret mecanismul deciziilor europene. La fel cum, în cazul tinerilor pasionaţi de studii europene, sugeram pentru mediul academic vizite prin care studenţii să vadă cum sunt reprezentate la Bruxelles statele şi regiunile, sub ce formă îşi prezintă interesele corporaţiile şi grupurile de interese, care sunt abordările corespondenţilor de presă.

Constat cu mare bucurie că jurnalistul român doreşte să ştie ce este în agenda europeană, să afle mai multe de la experţii instituţionali şi din sectorul privat despre viziunea lor. Din păcate e prea multă abundenţă de experţi globali români care intră pe posturi de televiziune în special, fără a avea habar de realitatea europeană.

Este un moment prielnic pentru a conecta experţii pe politici sectoriale europene din România cu presa românească, pentru a discuta cu adevărat integrarea europeană, cel puţin acum la ceas de alegeri europene. Trebuie găsită şi o reţetă de formare continuă a jurnaliştilor specializaţi pe problematica europeană, iar Bruxelles-ul trebuie să fie în această matrice. Felicitări fundaţiilor din România care investesc în jurnaliştii români!

Dan Luca este doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, profesor la universităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxellesul european şi dilemele comunicării. Îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997 şi este preşedintele „Casei Europei” Bruxelles.