De vreo trei ani vizitez periodic Germania şi sunt impresionat de viaţă interesantă şi dinamică a Berlinului. Autorităţile depun un efort fantastic pentru a motiva instalarea tinerilor în Berlin, iar deja prin capitalele europene circula zvonul „e bine să încercăm Berlinul, e cool, nu e scump şi găsim uşor de lucru”. Anecdotic, cică imediat după unificarea Germaniei, când autorităţile au decis ca Berlinul să fie capitala Germaniei, s-a elaborat o strategie ca în 2010 populaţia Berlinului să fie comparabilă cu cea a Parisului sau a Londrei. Se dorea o capitală de 10 milioane de locuitori. Berlinul are în prezent ceva sub 4 milioane.

La doi paşi de linia de demarcaţie care împărţea pe vremuri Berlinul în două, frapează clădirile ambasadelor unor ţări precum Statele Unite, Rusia, Marea Britanie sau Franţa. Adevăraţi coloşi, depăşind reprezentările acestor ţări de la Bruxelles. Încă o confirmare că Germania este locomotiva politică a Uniunii Europene actuale. În acest context România stă foarte bine la Berlin. O clădire a ambasadei României bine plasată, cu un potenţial fantastic.

În întâlnirea pe care am avut-o cu fostul ministru de externe român Lazăr Comănescu, actualul ambasador al României la Berlin, am înţeles multe despre importanţa unei reprezentări active în Germania, cu ricoşeu puternic asupra activităţii României în Uniunea Europeană. În contexul crizei economice, cancelarul Germaniei poate fi considerat cel mai important lider de la masa discuţiilor privind viitorul UE.

Berlinul a fost supranumit în repetate rânduri „capitala deciziilor UE”, întrucât o serie de decizii majore au fost hotărâte în capitala Germaniei. Germania nu este afectată de criza europeană, ceea ce face ca pentru moment aceasta să nu aibă probleme în privinţa suportului cetăţenilor pentru proiectul european, dar se pot întâmpla surprize în viitorul foarte apropiat. Germania mai are o lună până la alegerile legislative, iar grupările eurosceptice sunt din ce în ce mai prezente, îşi expun ideologia, diferită de cea promovată de actualul cancelar.

Conform informaţiilor prezentate de presă în ultima perioadă, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, este „cel mai popular politician în majoritatea sondajelor de opinie, iar partidul ei conservator este mult în faţa concurenţilor în topul preferinţelor alegătorilor, deşi a pierdut o serie de alegeri regionale în ultimii ani. Un recent sondaj de opinie publicat de revista Stern cu două luni înainte de alegeri, arată că „alianţa formată de creştini-democraţii lui Merkel şi democraţii liberi ar primi 41% din voturi, faţă de 37% cât ar câştiga social-democraţii şi verzii”.

E bine-ştiut faptul că o schimbare de „culoare” a Parlamentului german va nuanţa semnificativ şi viitorul Uniunii Europene. Referitor la relaţia cu UE, în special legat de cedarea sau nu de competenţe în plus Bruxelles-ului, Merkel declara acum câteva zile că această temă va preocupa guvernul de la Berlin, însă după scrutinul parlamentar programat pentru 22 septembrie. Europenii aşteaptă rezultatul alegerilor din Germania, legat de care analiştii preconizează totuşi „reconfirmarea“ Angelei Merkel în funcţia de cancelar. De aici o nouă dilemă – cea a relaţiei „cuplului” Franţa-Germania şi abordarea problematicilor europene de către aceste ţări.

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de socialdemocraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.