09.08.2013 08:19

Vocea cetăţenilor contează pe tabla europeană

Galerie foto

Pe fondul disputelor dintre naţiuni, Uniunea Europeană a fost creată pentru a stabili pacea între statele vecine. În 1950 ţările europene încep să îşi unească destinele din punct de vedere economic şi politic în cadrul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, propunându-şi să asigure o pace durabilă. Statele fondatoare sunt Belgia, Olanda, Franţa, Germania, Italia şi Luxemburg.

La 1 ianuarie 1973, aderă şi Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie. Grecia devine în 1981 cel de-al 10-lea stat membru al Uniunii Europene, pentru ca cinci ani mai târziu acestora să li se alăture şi Spania şi Portugalia. Germania de Est şi Vest a fost reunificată la 3 octombrie 1990, la mai puţin de un an de la căderea Zidului Berlinului, o „extindere fără aderare”, după cum a fost descris evenimentul istoric de către diplomaţii UE.

În următorul val de aderare au intrat Austria, Finlanda şi Suedia, iar în 2004 graniţele blocul comunitar s-au extins cel mai mult, 10 state devenind noi membre UE - Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia. România şi Bulgaria sunt acceptate în 2007, iar recent, la 1 iulie 2013, am asistat la aderarea Croaţiei.

{GOOGLE_AD_BOX1}

Uniunea Europeană încearcă acum să transmită un mesaj general, acela că procesul de extindere a UE este ceva real, palpabil. Poate nu întâmplător, imediat după aderarea Croaţiei, s-a anunţat că Serbia va începe oficial negocierile pentru aderare la UE. În prezent de asemenea Turcia şi Muntenegru aşteaptă să devină parte a Uniunii Europene.

Pe principiul bulgărelui de zăpadă, din 1950 suprafaţa UE a crescut cu fiecare aderare, însă vorbim de naţiuni diferite cu identităţi şi interese diferite, accentuate pe fondul crizei, de unde şi scenariile pesimiste care au apărut privind viitorul construcţiei europene. Cu alte cuvinte, bulgărele s-ar mai putea şi sparge. Marea Britanie ameninţă cu părăsirea UE, dacă după negocieri poziţia sa în Uniune nu va fi cea aşteptată.

Hotărârea va fi influenţată de rezultatele unui posibil referendum despre rămânerea Marii Britanii în UE. Tot în această parte a Europei s-ar putea să asistăm la alte modificări - Scoţia doreşte independenţă faţă de Marea Britanie. După declaraţia preşedintelui Comisiei Europene, Barroso, potrivit căruia orice stat nou format va trebui să îşi relanseze candidatura pentru a deveni membru UE, şi în contextul în care Scoţia vorbeşte de independenţa faţă de Marea Britanie, se iscă o nouă dezbatere. Astfel, chiar dacă britanicii vor hotărî ieşirea din Uniunea Europeană, premierul scoţian Alex Salmond este de părere că ţara sa nu va fi pusă în aceeaşi situaţie, negocierile cu oficialii europeni fiind purtate înainte de transferul de suveranitate.

Alături de Scoţia, în regiunea spaniolă Catalonia se dezbate organizarea unui referendum anul viitor pentru obţinerea independenţei faţă de Spania. Islanda este una dintre cele cinci ţări candidate la aderare la UE şi, alături de Muntenegru şi Turcia, una dintre cele care au iniţiat deja negocierile de aderare, înaintându-şi cererea în 2009.

Recent, noul premier al Islandei, Sigmundur David Gunnlaugsson, aflat într-o vizită la Bruxelles, a anunţat că decizia privind aderarea la UE se amână cel puţin până la toamnă şi va depinde de rezultatele referendumului islandez.

În concluzie, s-ar parea că referendumurilor viitoare vor decide mişcările de pe scena „geo-politică” europeană pe termen mediu şi lung. Influenţa cetăţenilor începe parcă să se simtă astfel mult mai mult în demersurile care se fac la nivel naţional şi european.

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român - PSD Bruxelles.

dr. Dan Luca