21.05.2024 00:20
Proiectul european - atacat la „baionetă”
Galerie foto
În ultimii ani, proiectul european a fost atacat la "baionetă" de o serie de crize majore suprapuse, care intră în competiție pentru resurse și pentru atenția decidenților și a cetățenilor deopotrivă. Fiecare dintre aceste crize a pus la încercare coeziunea, solidaritatea și capacitatea de răspuns a UE, dar, în același timp, a oferit oportunități de învățare și de adaptare.
O dată la cinci ani, formarea unei noi Comisii Europene și lansarea unui nou mandat sunt momente importante în calendarul politic al societății europene. Fiecare comisie aduce noi priorități, viziuni și echipe de comisari care își asumă responsabilitatea pentru implementarea agendei UE.
Puțini își mai amintesc, dar la nivel european a existat un experiment interesant de a aduce un nou unghi la nivelul conducerii Europei. Am avut un comisar european, chiar cu rangul de vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil de comunicarea europeană. Era suedeza Margot Wallström, care a făcut parte din echipa primului mandat al președintelui José Manuel Durăo Barroso, cel din perioada 2004-2009.
Acum este nevoie de o nouă strategie pentru viitorul Europei, care ar trebui să fie centrată pe valori și să reflecte diversitatea, complexitatea și provocările la zi ale Uniunii. În acest context, propunem o nouă abordare, prin intermediul educației și al implicării cetățenești. Propunem un Vicepreședinte pentru Educația Europeană în structura viitoarei Comisii Europene.
În perioada 2024-2029, Comisia Europeană ar trebui să-și fixeze drept prioritatea strategică dezvoltarea educației europene, să realizeze un nou salt în acest domeniu, precum cel realizat în anii 1980. Ideea unui vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu educația europeană poate da un semnal clar cu privire la acest obiectiv politic.
Pentru a acorda educației europene importanța care i se cuvine, este recomandabilă lansarea, în paralel, a unei Conferințe Interguvernamentale în primăvara anului 2025, în cadrul căreia statele membre să ajungă la articularea unei viziuni integrate asupra perspectivei educaționale pentru orizontul anului 2040. Fără un solid pilon educațional, care să catalizeze eforturile și energiile de la nivelul statelor membre, există riscul ca Uniunea să pice testul competitivității și relevanței globale, precum și cel fundamental, al încrederii din partea propriilor săi cetățeni.
Dan Luca