20.09.2013 08:19

Lecții de lobby polonez

Galerie foto

dr. DAN LUCA

Polonia este un exemplu pentru România în multe sectoare, în special când vorbim de racordarea ţării la sistemul european. Prim-ministrul român a precizat recent că pe lângă regionalizare, la capitolul absorbţiei fondurilor europene avem multe de învăţat de la Polonia. Ponta a completat că cele două ţări au opţiuni „absolut identice” despre ceea ce trebuie făcut la nivel european în anii care urmează. În 2012, Camera de Comerţ a Poloniei s-a exprimat împotriva măsurilor europene pentru reducerea emisiilor de carbon.

Această intervenţie este o reacţie a sectorului de afaceri naţional polonez, a cărui activitate este influenţată semnificativ de deciziile luate la Bruxelles – un exemplu concret de intervenţie a actorilor europeni din Polonia, responsabili cu „emiterea semnalelor” despre poziţia ţării în politica sectorială în discuţie. Companiile din domeniul energetic îşi intensifică activităţile de lobby în capitala Europei. Fiind vorba despre un sector strategic, se nasc alianţe puternice între statele membre din interiorul comunităţii.

Un recent raport comandat de CEEP (Central European Energy Partners) argumentează că UE are nevoie să dezvolte o politică energetică separată pentru ţările din Europa Centrală şi de Est pentru ca acestea au profile energetice şi economice particulare - în Polonia cea mai mare parte din energia electrică este produsă pe bază de cărbune (92%), iar în Republica Cehă 59% din totalul electricităţii. La acest capitol, România are avantajele posibilităţii apelării la alte resurse energetice - energia eoliană sau cea produsă în hidrocentrale.

{GOOGLE_AD_BOX1}

Polonia a înregistrat performanţe economice notabile în ultimii ani, şi-a jucat rolul de stat european cu drepturi depline, a realizat o preşedinţie UE reuşită şi continuă să dea dovadă că îşi merită locul între fruntaşele Europei. Astfel de iniţiative nu vor fi interpretate niciodată ca o revoltă împotriva construcţiei europene, ci vor contribui la dezvoltarea relaţiilor intracomunitare, la dezbateri echilibrate, în urma cărora să se ia cele mai bune decizii pentru statele membre. Instituţiile poloneze, dar şi patronatul şi societatea civilă tratează cu mare interes viitorul instituţional al Uniunii Europene, pregătind dezbateri publice atât la Varşovia, cât şi la Bruxelles.

Totul pentru a arăta că Polonia are o opinie în această construcţie europeană, care influenţează viaţa cetăţenilor. Poate tocmai şansa de a fi deţinut preşedinţia UE a motivat- o, ca stat, să coaguleze atât de bine factorii de decizie polonezi. Perioada mandatului a scos în evidenţă potenţialul acestei ţări, şi iată că acum, în faza post-preşedinţie UE, polonezii sunt fericiţi şi este meritul lor că poziţionarea actuală le este atât de favorabilă.

Pentru imaginea Poloniei a contat mult chiar şi atmosfera politicului naţional ce se derulează într-un calm perfect, ce te duce cu gândul la decenţa ţărilor nordice. La toate acestea se adaugă seriozitatea cu care tratează impactul legislaţiei europene asupra vieţii lor. Polonia s-a făcut remarcată în ultimii ani şi prin faptul că a „fentat” criza, evitând recesiunea.

Dan LUCA este doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.