22.11.2013 08:19

Euro-munca românească

Galerie foto

dr. DAN LUCA

Mobilitatea forţei de muncă repezintă un fenomen firesc, moderat, sau avantajat, în funcţie de situaţie, de legislaţia în vigoare. În trecut mobilitatea era limitată la anumite segmente, mai restrânse ale populaţiei, în prezent, cu mici excepţii, fiecare poate “migra” pe parcursul vieţii sale profesionale. La nivel european, se promovează mobilitatea forţei de muncă, atât între diverse locurile de muncă, cât şi atunci când vine vorba de mobilitatea geografică, între regiunile aceleiaşi ţări, sau între state.

E drept, din păcate încă există cazuri în care pe fondul stereotipiilor greşit perpetuate, cetăţenii anumitor ţări sunt consideraţi o amenintare pentru ţara gazdă. Recent, în incinta Parlamentului European de la Bruxelles, am avut plăcerea să moderez conferinţa „Migraţia forţei de muncă”. Punctul de plecare al dezbaterii a fost un studiu realizat de Operations Research, care prezintă rezultatele unui sondaj de opinie privind migraţia forţei de muncă, cu accent asupra migraţiei românilor în Uniunea Europeană.

{GOOGLE_AD_BOX1}

Majoritatea românilor aflaţi acum în România nu doresc să plece la muncă în străinătate în următoarele 6 luni – 86% din cei chestionaţi exprimă acest lucru. Acest studiu confirmă datele prezentate acum un an în urma sondajului realizat în rândul tinerilor români din Diaspora. 69% dintre aceştia considerând că întoarcerea în România este o dorinţă şi o posibilitate reală.

Este interesant faptul că 3 din 4 români cunosc personal pe cineva care este plecat să muncească în străinătate într-o ţară din UE. Merită subliniat că aproape 50% dintre aceştia sunt plecati de peste 5 ani. Cu această ocazie am insistat pe faptul că, fiind de 16 ani la Bruxelles, îi cunosc bine pe compatrioţii noştri care lucrează în Belgia în construcţii sau menaj, sau care sunt studenţi sau conduc firme de succes în Uniunea Europeană. Sunt oameni extraordinari! Aceştia se implică activ în viaţa comunităţii din ţara de adopţie, creând adevărate punţi între România şi ţările unde ei muncesc şi trăiesc acum.

Apropo de momentul deschiderii porţilor pentru români la începutul anului viitor, subliniam că acest 1 ianuarie trebuie bine pregătit. Şi nu trebuie neapărat să aşteptăm 1 ianuarie 2014, încă de acum trebuie să fie o campanie de informare atât pentru cei din ţară, cât şi pentru cei care sunt plecaţi, vizavi de ce înseamnă acest moment care va deschide dreptul de a lucra în UE pentru cetăţenii români.

Cred că dacă ei vor cunoaşte mai bine legislaţiile din ţările respective, drepturile şi obligaţiile, vom avea un succes al acestui 1 ianuarie 2014, aşa cum vedem că se întâmplă în ţări ca Italia, unde piaţa este deja deschisă şi nu sunt conflicte sociale.

Dan LUCA este doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 42 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.