10.01.2014 08:19
De la alegerile europene din 2004 la cele din 2014
Galerie foto
dr. DAN LUCA
În toamna lui 2003, împreună cu mai mulți români din Bruxelles, prezentam studiul „Alegerile din Parlamentul European din 2004 - posibile implicații pentru România”, care a fost de altfel și prima acțiune publică a Clubului „România-UE”, pe care l-am înființat în acel an. Subliniam atunci că implicarea cetățenilor în dezbaterile publice este condiționată de rezolvarea problemei accesului la informații.
Cetățeanul trebuie să poată să înțeleagă ce înseamnă din punct de vedere practic prevederile standardelor europene și cum îi afectează acestea viața. Și parcă încă nici în 2013, cetăteanul nu a fost suficient conștient de faptul că 75% din legislația națională este stabilită la Bruxelles. Spuneam atunci că „pentru România este deosebit de interesant de urmărim ce fel de campanii pentru Parlamentul European se vor desfășura în 2004.
Trebuie încă de acum să ne apropiem cât mai mult de principalele dezbateri europene, să fim deja implicați în principalele dosare de actualitate. Forța unei țări este dată în special de economia sa și nu văd cum o Cameră de Comerț și Industrie a României nu are încă o reprezentanță la Bruxelles”.
{GOOGLE_AD_BOX1}
Conform recentului eurobarometru, 62% dintre români se declară optimiști în privința viitorului Uniunii Europene, procent cu care se clasează pe locul șase în rândul statelor europene. Grav este însă faptul că 71% dintre români nu cred că vocea lor este ascultată în UE.
UE are un sistem complex de luare a deciziei care este greu de înțeles și există o lipsă de interes pentru această construcție din partea sistemelor educaționale naționale. Cineva îmi sugera recent că poate nu este rău să ne gândim să introducem la nivelul curriculei o materie despre cultura și civilizația europeană.
Ceva însă foarte practic, nu un conținut sec și plin de date statistice. Cursuri predate cursiv despre ce înseamnă cetățenia europeană, ce drepturi și obligații îi revin cetățeanului european, ce oportunități avem noi ca români în spațiul european. Complexitatea mecanismului european face ca omul simplu să nu reușească să se identifice în mod real cu marile ideologii și slogane europene.
Îmi amintesc lansarea candidaturilor pentru alegerile europarlamentare din 2009, când majoritatea activiștilor au reușit cu greu să se calibreze la o acțiune de 2- 3 luni, premergătoare datei de 7 iunie 2009. Eurodeputatul este reprezentantul vocii cetățeanului. Rolul acestuia nu trebuie să se mărginească în a activa în anumite comisii parlamentare, iar în week-end în a explica cetățenilor de pe sticla televizorului activitatea Parlamentului European.
Parlamentarul european este liantul dintre Guvern și Parlamentul României, facilitând înțelegerea mai bună a inițiativelor de la nivel comunitar. Românul are dreptul să știe cine va avea mandatul de reprezentare pentru următorii 5 ani!
Dan Luca este doctor în Relații Internaționale și Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 42 de ani și își desfășoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărți despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european și dilemele comunicării. Este profesor la universități din Bruxelles, Gorizia (Italia), București și Cluj. În 2008, inspirat și sprijinit de social-democrații germani, socialiștii francezi și laburiștii britanici, a înființat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.