14.02.2014 08:19

Cetăţeanul - fundaţia Uniunii Europene

Galerie foto

dr. DAN LUCA

Ceea ce se decide în 2014 la nivel european nu înseamnă doar un nou mandat la conducerea Parlamentului European şi a Comisiei Europene, ci reprezintă alegerea direcţiei pe care se va merge în UE în următorii 10-15 ani. Indiferent că vom avea o Europă federală, aşa cum propune Germania, şi chiar şi Franţa, sau că se va urma direcţia apreciată mai mult de Marea Britanie, alegerile din 2014 sunt cruciale, şi va demonstra suportul din partea cetăţenilor pentru proiectul european, puternic ameninţat şi de acţiunile partidelor populiste.

Cetăţenii europeni cred în proiectul Uniunii Europene, dar e nevoie de o schimbare de abordare, în care să existe o conexiune reală instituţe – cetate. La nivel european, s-au remarcat scăderi în Portugalia (31%), Spania (27%), Cipru (21%) sau Grecia (19%), iar în Marea Britanie, doar 27% dintre cetăţeni aprobă liderii europeni. Procente apropiate la acest capitol înregistrându-se şi în Cehia (30%) sau Suedia (30%).

{GOOGLE_AD_BOX1}

La polul opus, Luxemburgul nu are probleme cu suportul din partea populaţiei (67%) şi la fel, poate surprinzător sau nu, nici Germania (59%) sau Belgia (56%). Studiile recente demonstrează că încrederea românilor în persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul Uniunii Europene a crescut cu 7% în 2013, în comparaţie cu 2012, ajungând acum la 46% din totalul populaţiei.

Un procent mai mare de susţinere faţă de politicile europene se înregistrează în rândul generaţiei tinere. Sper să se înţeleagă faptul că Europa suntem noi şi că ne putem implica mult mai mult în „viaţa UE”, iar pentru asta este necesară o comunicare eficientă.

În primul rând, e nevoie de acţiune individuală eficientă, iar în al doilea rând e nevoie de echipă şi de optima circulaţie, cu bună credinţă, a informaţiei cu privire la aspectele europene. Mai precis, fiecare actor român în relaţia cu UE trebuie să îşi eficientizeze activitatea şi să comunice mai bine cu ceilalţi actori, dincolo de orice bariere inter-instituţionale sau politice; în fond, e vorba de un imperativ ce ţine de interesul naţional.

Criza pe care o trăim ne face să fim mai pragmatici şi să calculăm cu exactitate ce soluţii avem. În contextul negocierilor macro, România joacă, România e în Uniunea Europeană, e în NATO. Însă totul trebuie dezbătut în contextul parteneriatelor pe care România le are, cu Uniunea Europeană, şi în contextul parteneriatului strategic cu SUA. Să nu uităm că se negociază un acord de liber schimb transatlantic, care probabil pe undeva prin octombrie 2014 s-ar putea să fie semnat.

Dan Luca este doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 42 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.