13.09.2013 08:19

Ținta 2019 pentru o Românie europeană

Galerie foto

dr. DAN LUCA

Statele membre deţin preşedinţia rotativă a Uniunii Europene pentru un mandat care durează 6 luni. Deşi România nu este adepta planurilor cu bătaie lungă, la Bruxelles se gândeşte pe termen cel puţin mediu. România mai are încă 6 ani la dispoziţie să demonstreze partenerilor, dar şi sie înseşi că se poate descurca foarte bine, ca idei, proiecte şi management al cârmei clubului comunitar. Să începem, aşadar, pregătirea Preşedinţiei române! Cum jucăm însă „în centru”? Răspunsul e paradoxal, simplu, devenind mai buni, aliniind forma şi fondul.

Mai concret, fiind din ce în ce mai profesionişti, mai responsabili, având propuneri de calibru pe agenda UE, negociind strategic, combinând simţul românesc pentru tactica politică cu politici strategice. Asta înseamnă să ştim ce vrem şi să mergem în direcţia asta fără ezitare, construind parteneriate cu state cu interese similare sau măcar cu care avem afinităţi.

Asta ar însemna o conectare sistemică a României la UE. Ea presupune şi o investiţie continuă în resursa umană, în instituţiile europene (legătura cu românii din instituţii şi cointeresarea lor în proiectul naţional, clar definit) şi cele naţionale, în sarcina cărora cade definirea interesului naţional în plan european şi definirea poziţionărilor noastre în politicile europene.

{GOOGLE_AD_BOX1}

Polonia de exemplu, un stat din regiunea noastră care a reuşit o preşedinţie UE în 2011, foarte apreciată, îşi prezenta strategia cu câţiva ani înainte - economic (bugetul UE pentru 2014- 2020 – comisarul polonez având alocat portofoliul bugetului UE, politica energetică – proximitatea cu Rusia având o importanţă crucială - şi reforma pieţei interne UE), Partenerialul Estic şi Politica de Securitate şi Apărare a UE.

Poate tocmai şansa de a fi deţinut Preşedinţia UE a motivat-o, ca stat, să coaguleze atât de bine factorii de decizie polonezi. Perioada mandatului a scos în evidenţă potenţialul acestei ţări, şi iată că acum, în faza post- Preşedinţie UE, polonezii sunt fericiţi şi este meritul lor că poziţionarea actuală le este atât de favorabilă. Asta îmi doresc şi eu pentru România, pentru că poate! Nu în ultimul rând, avem nevoie de o optimă diplomaţie europarlmentară.

Europarlamentarii pot fi relee cheie într-o relaţie de calitate cu Uniunea Europeană, dincolo de activitatea lor pur legislativă. Sunt oameni care fac parte din delegaţii internaţionale, diplomaţi de facto pentru România. De aceea, miza alegerilor din 2014 pentru Parlamentul European este cu atât mai mare. Avem nevoie de cât mai mulţi oameni cu expertiză nu doar internă, ci şi externă. Lumea se schimbă accelerat şi trebuie să ţinem pasul cu ea, dacă vrem să avem succes.

Dan Luca este doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.

dr. Dan Luca